România nu are graniță cu Iranul. Nu are interese directe în Orientul Mijlociu. Nu a declarat nimic nimănui. Și totuși, în ultimele două săptămâni, a aprobat în regim de urgență dislocarea de trupe americane pe teritoriul său, a văzut prețul petrolului depășind 100 de dolari pe baril și a primit vizita oficială a președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski — toate legate, direct sau indirect, de ceea ce se întâmplă la mii de kilometri distanță.
Conflictul armat dintre SUA–Israel și Iran nu mai este un eveniment geopolitic abstract. Are efecte imediate și tangibile pentru România, iar cea mai evidentă este cea energetică. Piețele energetice se confruntă cu un șoc major, prețul petrolului depășind 100 de dolari pe baril în contextul escaladării conflictului. Gândul Pentru o economie care nu și-a rezolvat dependența de combustibili fosili și care subvenționează în continuare prețul carburanților, fiecare dolar în plus la baril înseamnă presiune bugetară suplimentară — exact ce-și dorea mai puțin un Guvern deja îngenuncheat de negocierile pentru bugetul pe 2026.
Președintele Nicușor Dan a precizat că CSAT a discutat și a aprobat solicitarea SUA în contextul crizei din Orientul Mijlociu, în legătură cu baze aeriene militare de pe teritoriul României. Tvrinfo Justificarea oficială este că echipamentele sunt defensive și că prezența americană sporește securitatea țării. Aceasta poate fi adevărat. Dar tot adevărat este că prezența unui număr suplimentar de sute de militari americani și a unor avioane-cisternă care alimentează aeronave implicate activ într-un conflict transformă România dintr-un stat NATO în flanc estic al Europei într-un stat cu rol logistic într-un război activ.
Nimeni nu spune explicit asta. Tocmai de aceea merită spus.
România le permite americanilor să disloce temporar echipamente militare și trupe menite să sprijine operațiunile din Orientul Mijlociu împotriva Iranului. Stirile ProTV Iranul, la rândul său, a lansat amenințări împotriva bazelor NATO din regiune. Un general în rezervă, citat de presa română, a estimat că probabilitatea unui atac iranian direct asupra bazei Kogălniceanu este „extrem de scăzută”. Poate fi. Dar „extrem de scăzut” nu înseamnă zero — și o țară care dorește cu adevărat să-și protejeze cetățenii ar trebui să comunice public nu doar că riscul există, ci și ce planuri are în cazul în care el se materializează.
România joacă, în această perioadă, rolul unui aliat loial și tăcut. Loialitatea este o virtute. Tăcerea, în schimb, nu ar trebui confundată cu înțelepciunea