Biserica Ortodoxă Română a devenit, în ultimii ani, prin unii dintre reprezentanții ei, un „vehicul” important de propagare a mesajelor antioccidentale promovate de Rusia. Campania s-a accentuat după invazia din Ucraina și s-a manifestat puternic în alegerile prezidențiale anulate din anul 2024 și după acest moment. Biserica Ortodoxă Română (BOR) nu este o structură unitară care să se subordoneze direct patriarhului Daniel.
Astfel, chiar dacă acesta a adoptat o poziție clar proeuropeană și a descris acțiunile Rusiei în Ucraina drept un „război declanșat împotriva unui stat suveran și independent”, oferind sprijin refugiaților ucraineni, există câteva voci individuale importante, unele aflate la periferia instituției, care promovează narațiuni care servesc intereselor Moscovei. Succesul acestei veritabile campanii antioccidentale a crescut pe măsura extinderii influenței rețelelor sociale.
Mecanismele promovării narațiunii Rusiei
Unul dintre mecanismele prin care mesajele Rusiei ajung în spațiul public românesc este popularizarea pe scară largă a narațiunilor cu privire la „valorile tradiționale” și „Occidentul decadent”. Potrivit acestui mesaj, Rusia se autoproclamă „apărătoarea creștinismului autentic” în fața unui Occident prezentat ca fiind depravat moral și care „distruge familia și credința”. Efectul este crearea unei falii între cetățenii conservatori și instituțiile democratice, împingându-i spre un euroscepticism care convine Moscovei. Pe acest fond, formațiunile politice extremiste au crescut foarte mult în România ultimilor ani, iar candidatul Călin Georgescu, cu discurs mesianic și extremist, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, anulat, pe 6 decembrie 2024, de Curtea Constituțională.
Un alt mecanism constă în „utilizarea” unor figuri radicale care promovează în spațiul public mesajele ce convin Moscovei. Astfel, anumiți clerici cu o prezență online masivă sau cu o carismă deosebită devin amplificatori ai propagandei ruse. Cel mai edificator exemplu este cel al lui ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului. Acesta este adesea citat pentru declarații care par să relativizeze acțiunile Rusiei sau să îl laude pe Vladimir Putin, pe care l-a numit, în trecut, „un mare ctitor”. De altfel, partidul AUR și Călin Georgescu au avut cele mai mari scoruri electorale în zona Arhiepiscopiei Tomisului.
Tot un mecanism care a ajuns să promoveze cu succes narațiunea venită din spațiul rus sunt rețelele de „părinți duhovnicești”. Prin mesaje transmise pe grupuri de WhatsApp, Facebook, TikTok și YouTube se amestecă profeții apocaliptice cu mesaje politice antioccidentale și uneori se face trimitere la perioada comunistă, când „se trăia bine și toată lumea avea un loc de muncă”. În plus, au fost create zeci de site-uri de nișă și publicații „pioase”, care arată ca portaluri de știri religioase, dar care strecoară sistematic teme de propagandă rusă: cultivarea fricii de tehnologie (identitate digitală, cipuri) și sugerarea că ajutorul pentru Ucraina este un păcat sau o risipă, în condițiile în care bătrânii și copiii săraci ai României nu ar fi ajutați.
Cum a pierdut BOR bătălia cu propaganda rusă
„În ultimii 10 ani, Rusia a penetrat spațiul online de limbă română cu mesaje care au denaturat ortodoxia, asociind-o cu discursul antioccidental de extremă dreapta sau național comunist. Inițial, Moscova a utilizat publicații care erau subvenționate de statul rus și ulterior a beneficiat de extinderea rețelelor sociale. Rețeaua de promovare a «măsurilor active» a inclus atât persoane fără funcții oficiale, cât și angajați ai Ministerului de Externe al Rusiei”, spune Ileana Racheru, doctor în Științe Politice al Universității București și expert în spațiul ex-sovietic.
În lucrarea „Biserica Ortodoxă Română și propaganda prorusă”, publicată de Institutul Diplomatic Român, Racheru afirmă că educația precară în materie de teologie a fost folosită cu succes și de propaganda anti-BOR difuzată în avantajul Patriarhiei Moscovei și a Rusiei, transmisă prin intermediul bisericilor, mănăstirilor din Republica Moldova și din Ucraina, precum și de clerici din România.
„Golul educațional a fost umplut de către rețelele de socializare, care au distribuit masiv informații mincinoase despre faptul că BOR, patriarhul Daniel și intelectualii proeminenți ai ortodoxiei românești sunt «catolicizați» și BOR ar fi o «biserică a homosexualilor». Clericii care au diseminat propaganda pro-rusă și au denaturat mesajul autentic al ortodoxiei au fost promovați ca «martiri» și «adevărații» apărători ai tradițiilor ortodoxe și românești autentice”, afirmă autoarea.
Potrivit acesteia, „mănăstirile și așezămintele ortodoxe nu au întotdeauna un control al mesajelor care se transmit și adesea ajung să își pună la dispoziție spațiile unor politicieni și grupări (neo)legionare fără a fi conștiente că acestea promovează extremismul politic și un mesaj ortodox distorsionat”. Cele mai elocvente situații în acest sens sunt folosirea de către Călin Georgescu, candidatul extremist la alegerile prezidențiale din 2024, a unor materiale video filmate în biserici și mănăstiri, în care a fost uneori susținut deschis de clerici.
„Evoluția tehnologiei a depășit și capacitățile de informare ale mass-mediei oficiale a BOR. Mesajele fostului purtător de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, ale unor teologi precum Radu Preda, Teodor Baconschi, care au condamnat ortodoxismul (denaturarea ortodoxiei prin asocierea cu mesaje naționaliste și legionare), au rămas marginale sau au fost popularizate sub forme distorsionate, prin «analize» ale unor influenceri care nu au pregătire teologică. În același timp, mass-media oficială a BOR și cea mainstream au pierdut competiția cu rețelele de socializare și capacitatea imensă a Rusiei de a deversa propagandă în spațiul public. De asemenea, voci importante din BOR (profesori din facultățile de teologie, ierarhi superiori) care ar fi trebuit să distribuie mesajele oficiale ale Patriarhiei cu privire la pericolul ortodoxismului au lipsit din spațiul public”, mai spune Ileana Racheru.
„Vectorul” Teodosie
Cel mai important vector de transmitere a narațiunilor antioccidentale este arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie. Cunoscut pentru mesajele sale pro-Rusia și pro-Vladimir Putin, Teodosie a declarat despre Călin Georgescu că este „trimisul lui Dumnezeu”. Deși a fost sancționat de către Sinodul BOR și e criticat public de către voci importante ale elitei ortodoxe din România, Teodosie a continuat să rezoneze cu temele de propagandă ale Kremlinului. Mesajele sale sunt transmise printr-un amestec de dogmă religioasă, suveranism politic și critică socială.
Una dintre temele promovate de acesta este reabilitarea imaginii lui Vladimir Putin. În intervenții publice (precum cele de la Radio Dobrogea), ÎPS Teodosie a oferit justificări sau laude liderului rus, prezentându-l nu ca pe un agresor, ci ca pe un apărător al valorilor creștine: „Domnul Putin, care este atât de vehiculat în zilele acestea și văzut atât de negru, nu-i negru cum îl prezintă toată lumea. Am spus-o și o spun fără frică și fără nicio ezitare: este cel mai mare ctitor la Sfântul Munte și la Ierusalim”. Această retorică încearcă să mute atenția de la crimele de război către „meritele spirituale” ale liderului rus, creând confuzie în rândul credincioșilor.
O altă temă promovată de Teodosie este prezentarea Occidentului ca „sursă a răului”. În mesajele transmise public, UE și NATO sunt prezentate ca entități care impun „ideologii străine”, cum ar fi drepturile LGBTQ+, identitatea de gen, secularizarea, care sunt menite să distrugă „fibra neamului”. Această idee se sincronizează perfect cu axa ideologică a lui Aleksandr Dughin (ideolog al expansionismului rus contemporan) și a patriarhului Kiril, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse: lupta „Sfintei Rusii” împotriva „Occidentului satanic”.
În plus, arhiepiscopul Teodosie a fost o voce centrală a mișcării antivacciniste și antirestricții, teme care au fost masiv amplificate de canalele media rusești (precum Sputnik) pentru a destabiliza încrederea în statul român. În timpul pandemiei, a sfidat regulile sanitare, prezentându-le ca pe o persecuție religioasă orchestrată de forțe externe. De asemenea, imediat după invazia Rusiei în Ucraina, a scos în evidență o așa-zisă vinovăție a ucrainenilor pentru declanșarea războiului: „Este un război între două țări-surori… Dacă diplomația și înțelepciunea erau de ambele părți, nu s-ar fi ajuns aici”. Prin această abordare, el a plasat victima (Ucraina) pe același nivel de responsabilitate cu agresorul (Rusia).
Teodosie nu se bazează doar pe predica de la biserică, ci și pe o infrastructură media bine pusă la punct. Au devenit celebre emisiunile susținute la Radio Dobrogea, postul Arhiepiscopiei Tomisului, care erau surse constante de citate controversate devenite virale. La acestea se adaugă promovarea intensă pe rețele de socializare cu expunere masivă în grupuri și pe site-uri cu temă religioasă. De asemenea, „parteneriatul” cu lideri extremiști, în special de la AUR și SOS, a făcut ca aceste partide să obțină rezultate electorale spectaculoase în fieful arhiepiscopului Tomisului.
Propagandiști în sutană
Fostul preot Ciprian Mega s-a remarcat, cât timp a fost în BOR, ca un susținător activ al Rusiei. Acesta a fost caterisit de către Episcopia Oradiei după ce a participat la Festivalul de Film de la Moscova și a avut întâlniri la nivel înalt cu oficiali ruși. Mega a fost acuzat de „viziuni rebele și extremiste” și că ar fi fost „plantat” în BOR de Biserica Ortodoxă Rusă. Fostul preot nu a recunoscut decizia de excludere din biserică și continuă să oficieze slujbe într-un spațiu din Oradea pe care l-a numit „catacomba urbană”. Mega a susținut că Biserica Ortodoxă Română ar fi „sub ocupație ideologică occidentală” și a prezentat Rusia ca pe un spațiu unde libertatea de exprimare religioasă ar fi mai mare decât în UE.
În urmă cu un an, în februarie 2025, Ciprian Mega a fost reținut și ulterior pus sub control judiciar, fiind suspectat de complicitate la distrugere, după un incendiu la propria mașină. Procurorii au susținut că totul a fost pus la cale de acesta, împreună cu doi complici: un polițist local, care este și cantor de biserică, dar și de un preot ortodox din Franța, țară în care acesta locuiește de 10 ani. Dosarul nu a fost trimis încă în judecată.
Părintele Calistrat de la Vlădiceni (județul Iași) este, și el, un critic al Occidentului și un adept al teoriilor conspirației despre un „Plan al Ocultei Mondiale”. Calistrat a devenit o vedetă în mediul online și are doar pe YouTube aproape 140.000 de abonați. „Pentru noi, Rusia este un mare avantaj și o mare pavăză, pentru că orice primejdie ar veni de undeva din punct de vedere al credinței, noi avem autoritatea creștină a Rusiei”, susținea, într-un material video, călugărul Calistrat.
În același timp, acesta critică valorile occidentale și ale Uniunii Europene, despre care spune că sunt „o prostie” și că fondurile nerambursabile pentru România sunt „povești”. „Este bătaie pe orgolii şi pe resurse. S-au plictisit americanii de făcut scandal prin ţările arabe, unde au lăsat pustiirea lumii şi deşert şi acum vin să creeze un front şi aici prin Est, că e prea frumoasă Europa culturală şi creştină şi ar trebui şi asta transformată într-o Sahara. (…) Nu câştigă nici Moscova, nici Ucraina. Câştigă diavolul, care s-a băgat arbitru între două entităţi ortodoxe care se ucid una pe alta”, spune Calistrat despre războiul declanșat de Rusia în Ucraina.
Călugărul a fost amendat, în 2025, cu 5.000 de lei de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, după ce a numit două femei „vagaboande” și „isterice”. Cazul are la bază o serie de incidente produse în incinta Mănăstirii Vlădiceni, unde cele două femei au fost agresate fizic și verbal de preot.
Călugării „vedete” din Ucraina și Transnistria
Alături de preoții și călugării din țară care susțin, mai mult sau mai puțin direct, propaganda Rusiei se află și unii din Ucraina, Republica Moldova (Transnistria) și chiar de la Muntele Athos. Cei din Ucraina și Republica Moldova sunt afiliați Bisericii Ortodoxe a Rusiei și, implicit, susțin toate narativele antioccidentale promovate de la Moscova. În Ucraina se detașează părintele Longhin Jar, fost stareț al Mănăstirii Bănceni, în prezent mitropolit de Bănceni, figură influentă și controversată și unul dintre cei mai puternici vectori de imagine pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei Moscovei.
Jar este un critic radical al patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului, cel care a acordat autocefalia Bisericii Ucrainene independente de Moscova, pe care l-a numit „eretic” și susține că Occidentul vrea să distrugă „adevărata ortodoxie”. Deși deplânge moartea tinerilor în război, Longhin Jar evită constant să numească Rusia drept agresor sau pe Vladimir Putin drept vinovat. În România, a devenit o prezență constantă la unele posturi TV și pe site-uri extremiste, ca urmare a unei așa-zise bătălii pe care o duce cu „forțele demonice” din Ucraina care îi „prigonesc” pe preoții și credincioșii de etnie română. Mesajele sale sunt preluate de pagini precum ActiveNews sau de politicieni suveraniști pentru a genera un sentiment antiucrainean în România („De ce să îi ajutăm pe ucraineni dacă ei ne prigonesc preoții?”).
O figură la fel de influentă este Savatie Baștovoi, călugăr în Transnistria controlată de Rusia, care a devenit, și el, una dintre vedetele propagandei ruse în spațiul de limba română. El a fost promovat constant de Sputnik și de alte publicații controlate de Rusia. Baștovoi are un discurs virulent împotriva Uniunii Europene și Occidentului, dar și împotriva Bisericii Ortodoxe Române. La fel ca alți propagandiști în sutană, Baștovoi a înțeles perfect puterea algoritmilor, iar postările sale pe Facebook și clipurile video sunt construite pentru a deveni virale. Acesta prezintă conflictele actuale ca pe o ciocnire între o lume care încă mai are valori (Estul) și una care le-a pierdut (Vestul), o viziune care servește ideologic Kremlinului.
Recent, Asociația Studenților Creștin-Ortodocși (ASCOR) Cluj a anulat o conferință la care îl invitase pe călugărul prorus, ca urmare a reacțiilor dure la adresa promovării acestuia în România. Conferința trebuia să aibă loc în Aula Magna a Facultăţii de Ştiinţe Economice din Universitatea Babeş-Bolyai. „Baștovoi a întreținut o pagină de Facebook-Antiparenting unde promova un model de educare a copiilor de inspirație sovietică ce folosea violența fizică.
Astăzi se ocupă cu denigrarea BOR în R. Moldova, în contextul unui scandal în care mitropolia rusească nu dorește să cedeze biserica din satul Dereneu către Mitropolia Basarabiei (aflată sub coordonarea Patriarhiei de la București), deși aceasta din urmă a obținut lăcașul prin hotărâre judecătorească definitivă. Presupun că ascoriștii nu s-au obosit să citească pe pagina de FB a «părintelui» ce «grozăvii» fac BOR și România în R. Moldova, cum vor să «îi readucă în vremea lui Stalin» pe moldoveni. În mod similar, pot să presupun că nimeni din conducerea UBB nu verifică cine și despre ce vorbește în fața studenților”, astfel a criticat Ileana Recheru, într-o postare pe Facebook, invitarea lui Savatie Baștovoi la UBB.
„Rolul” călugărilor de la Muntele Athos
În prima linie a propagandei antioccidentale în România se regăsesc și unii dintre călugării români de la Muntele Athos. Călugării de la mănăstirile românești de aici l-au susținut puternic pe candidatul prorus Călin Georgescu și au protestat atunci când BOR le-a interzis preoților să se implice în campania electorală. Imediat după primul tur al alegerilor prezindențiale, Călin Georgescu era promovat într-un articol intitulat „Ce ne învață turul 1 al alegerilor prezidențiale?”, postat pe pagina de internet a unei chilii românești (chilieathonita.ro). Cititorii erau încredințați că în campania electorală a acestuia nu au fost „imixtiuni ale Chinei, Rusiei sau ale altor state din orice spectru (geo)politic” și li se atrăgea atenția că, dacă nu se prezintă la vot, cei care vor vota contracandidata lui Călin Georgescu încearcă să facă „voia diavolului”.
„Echipa lui Călin Georgescu, cunoscând cum se pot promova materialele pe TikTok fără ca să fie banate, a ajuns astfel să le promoveze foarte bine și să fie virale pe această platformă. Se cunoaște cum și pe ce platformă a fost realizat acest lucru – nu este vorba de schimbarea algoritmilor de promovare cum face Facebook pentru a promova candidații pe care îi dorește. Echipa lui Călin Georgescu a respectat regulile jocului, pe care le-a învățat foarte bine și le-a folosit în avantajul acesteia”, se mai susținea în articolul menționat. Cercetările ulterioare au arătat că, în realitate, promovarea lui Călin Georgescu pe TikTok a fost susținută cu sume importante de bani, de conturi care erau asociate cu adrese de mail din Rusia.
Pe site-ul unde a fost publicat articolul sunt promovate exclusiv mesajele călugărului Pimen Vlad, starețul Chiliei „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” de la Schitul Lacu, vedetă, și el, pe rețelele sociale. În octombrie 2025, schitul a fost vizitat de mai mulți politicieni AUR, în frunte cu George Simion. De altfel, Simion și Pimen au realizat și un material video care a fost postat pe canalul de pe YouTube al călugărului român, unde are 180.000 de abonați.
