Franța a dat, duminică, 15 martie, startul alegerilor municipale, un scrutin a cărui miză depășește cu mult administrarea primăriilor locale. Desfășurate cu doar un an înaintea alegerilor prezidențiale – o premieră din 1985 încoace – aceste alegeri reprezintă un barometru politic crucial pentru o țară cu o Adunare Națională profund divizată, relatează postul TV german NTV.
În cele aproximativ 35.000 de municipalități, votul se va desfășura în două tururi, pe 15 și 22 martie.
Dacă în satele cu sub 1.000 de locuitori politica de partid cedează locul problemelor administrative cotidiene (unde 67% dintre primari sunt independenți), în marile orașe se poartă adevăratele bătălii care vor modela viitorul politic al Franței.
Un parlament fragmentat și trei blocuri în conflict
După dizolvarea Adunării Naționale de către președintele Emmanuel Macron în iunie 2024, peisajul politic de la Paris este blocat într-un impas, fiind dominat de trei mari tabere.
Rassemblement National (RN), partidul naționalist de dreapta, condus de Marine Le Pen, este cea mai puternică forță individuală (aproximativ 140 de locuri). Platforma sa este dominată de euroscepticism și politici stricte de imigrație.
Noul Front Popular (NFP), alianța de stânga (aproximativ 180 de locuri), condusă de Jean-Luc Mélenchon, reunește socialiști, ecologiști și comuniști, militând pentru cheltuieli sociale și taxarea bogaților.
Ensemble, blocul centrist al lui Emmanuel Macron (aproximativ 160 de locuri). Deși pro-european și orientat spre mediul de afaceri, nu deține o majoritate, forțând guvernul să supraviețuiască prin acorduri precare și sub amenințarea constantă a moțiunilor de cenzură. La nivel local, coaliția președintelui este practic inexistentă.
Criza stângii și ascensiunea extremei drepte
Alianța de stânga (NFP) traversează o criză profundă. În urma decesului violent al politicianului de extremă dreaptă Quentin Deranque, survenit în februarie în timpul unor confruntări cu extremiști de stânga, doi foști angajați ai partidului lui Mélenchon (LFI) au fost arestați preventiv.
Acest incident a determinat stânga moderată și ecologiștii să se distanțeze de LFI, acuzând partidul că alimentează violența, ceea ce fracturează considerabil blocul.
De această sciziune beneficiază direct RN. Partidul lui Marine Le Pen vizează victoria prezidențială din 2027, însă se confruntă cu propriile provocări juridice.
Le Pen riscă o interdicție de a candida timp de cinci ani din cauza unui dosar de deturnare de fonduri europene, verdictul fiind așteptat pe 7 iulie.
În cazul unei condamnări, partidul este pregătit să îl propulseze pe Jordan Bardella, tânărul de 30 de ani care se bucură de o popularitate uriașă în sondaje.
Bătăliile urbane decisive: Marsilia și Paris
Deși puternic la nivel național, RN are un deficit major în administrația locală, controlând doar trei primării în orașele cu peste 30.000 de locuitori (Perpignan fiind singurul cu peste 100.000 de locuitori).
Acum, partidul a lansat candidați în 650 de municipalități, având o țintă principală: Marsilia.
Al doilea oraș al Franței, Marsilia este scena unei lupte strânse. Primarul socialist în funcție, Benoît Payan, propune o transformare socială bazată pe educație și locuințe sociale.
Contracandidatul său de la RN, Franck Allisio, marșează pe o agendă de securitate, promițând triplarea forțelor de poliție într-un oraș măcinat de violența legată de droguri.
În Paris, după 12 ani la conducere, primarul socialist Anne Hidalgo se retrage, lăsând în urmă un mandat marcat de ecologizare intensă, dar și de crize majore (Vestele Galbene, incendiul de la Notre Dame, pandemia, Jocurile Olimpice).
Emmanuel Grégoire (socialist) conduce în prezent sondajele pentru a-i succeda, dar se confruntă cu fosta ministră conservatoare Rachida Dati, a cărei campanie este umbrită de probleme legale.
Rezultatele din aceste metropole vor transmite un mesaj clar către Palatul Élysée. Dincolo de administrația locală, campania pentru președinția Franței a început deja.