România a intrat în a treia lună a anului 2026 fără buget de stat adoptat. Nu este o premieră absolută, dar este o ilustrare perfectă a felului în care politica românească funcționează: cu promisiuni mari, cu negocieri la vedere și cu decizia amânată pe cât posibil. Neînțelegerile din coaliție sunt legate de alocările pentru programe sociale, investiții și modalitatea de menținere sub control a deficitului bugetar. Europa Liberă România
Pe de o parte, Guvernul Bolojan — sprijinit explicit de PNL și USR — încearcă să construiască un buget pe criterii de realitate economică. Deficitul este estimat la 6,2% din PIB — aproximativ 127,7 miliarde de lei —, cu promisiunea reducerii la 5,1% în 2027. Stirile ProTV Aceste cifre nu sunt deloc confortabile în contextul în care România este deja sub presiunea Bruxellesului pentru procedura de deficit excesiv. Consiliul Fiscal a avizat proiectul, dar a avertizat că echilibrul este fragil și dependent de factori care pot scăpa de sub control.
Pe de altă parte, PSD intră în negocieri cu o agendă socială agresivă. Social-democrații au cerut un pachet de solidaritate de 3,4 miliarde de lei destinat pensionarilor și categoriilor vulnerabile, Ministerul Finanțelor propunând o variantă redusă la 1,7 miliarde de lei. Gândul Diferența de 1,7 miliarde poate părea un detaliu tehnic. Nu este. Este linia de demarcație dintre două viziuni economice incompatibile în aceeași coaliție.
Premierul Bolojan a ridicat miza, transmițând social-democraților că, dacă nu sunt mulțumiți, au posibilitatea să inițieze moțiuni de cenzură. Ziarul National Este o replică fermă, dar și riscantă. România nu-și permite o criză de guvernare în plină escaladă militară în Orientul Mijlociu, cu piețele energetice sub presiune și cu termenele de absorbție a fondurilor europene bătând la ușă.
PSD a decis în cele din urmă să nu mai boicoteze bugetul, dar a anunțat că va încerca să îl modifice prin amendamente în Parlament. Critic Media Cu alte cuvinte, bătălia nu s-a încheiat — s-a mutat pe alt teren. Vor urma săptămâni de negocieri parlamentare în care fiecare leu va deveni monedă de schimb politic.
Ce iese la capătul acestui proces? Fie un buget realist, asumat și cu șanse reale de execuție — fie un document politic care mulțumește pe toată lumea pe hârtie și pe nimeni în realitate. Istoria recentă ne-a arătat de câte ori s-a întâmplat prima variantă.