Ieri seară mă întorceam de la gară după o zi lungă în București. Târgoviștea e un oraș „mic și sigur”, așa ni se spune mereu. Și totuși, pe măsură ce mă îndepărtați de zona centrală proaspăt renovată și intram pe străduțele mai puțin luminate din Micro 6, cheile strânse în pumn au devenit reflex.
Problema noastră locală e că hărțuirea stradală e privită ca „folclor”. Dacă un grup de bărbați de la o terasă din Centrul Vechi îți aruncă replici obscene în timp ce treci pe lângă ei, societatea târgovișteană îți spune să ignori, să zâmbești, să nu „faci scenă”.
Feminismul local înseamnă să cerem iluminat public mai bun în zonele de blocuri, nu doar în parcuri. Înseamnă să educăm comunitatea că spațiul public aparține egal și femeilor, indiferent de oră. Nu vreau să mă simt ca o intrusă în orașul meu după ora 21:00 doar pentru că nu sunt însoțită de un bărbat. Cetatea ar trebui să fie un refugiu pentru toți, nu o cursă cu obstacole pentru noi.