Am 26 de ani și am auzit de prea multe ori fraza: „Nu te băga, e treaba lor”. De obicei apare atunci când cineva știe sau bănuiește că într-o familie există violență.
Problema este că violența domestică nu este o chestiune privată. Nu este o ceartă obișnuită și nici o „problemă de cuplu”. Este abuz. Și uneori, dacă nimeni nu intervine, se transformă în tragedie.
În România, încă există mentalitatea că lucrurile care se întâmplă în interiorul unei familii trebuie să rămână acolo. Vecinii aud țipete, prietenii văd semnele, rudele bănuiesc ce se întâmplă, dar mulți aleg să tacă.
De ce? Pentru că este mai simplu să ne prefacem că nu vedem.
Dar tăcerea nu protejează victima. De cele mai multe ori îl protejează pe agresor.
Ca femeie tânără, mi se pare înfricoșător să știu că încă trăim într-o societate în care victimele sunt deseori judecate mai dur decât agresorii. Li se spune că ar fi trebuit să plece mai devreme, că au provocat conflictul sau că au exagerat.
Adevărul este că nimeni nu merită să fie lovit, umilit sau controlat.
Violența domestică nu este o problemă de familie. Este o problemă socială. Și până când nu vom începe să o tratăm ca atare, victimele vor continua să sufere în tăcere.