Președintele american Donald Trump a recurs la o tactică dură de presiune asupra aliaților europeni, amenințând cu sistarea livrărilor de armament către Ucraina dacă aceștia nu se alătură unei „coaliții a celor dispuși” pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz, relatează Financial Times.
Informația, confirmată de surse apropiate discuțiilor, scoate la iveală o fractură diplomatică majoră în interiorul NATO, generată de conflictul din Orientul Mijlociu.
Strâmtoarea Ormuz, închisă de Iran
Strâmtoarea Ormuz, o arteră vitală tranzitată de o cincime din petrolul mondial, a fost practic închisă de Iran la sfârșitul lunii februarie, ca răspuns la atacurile lansate de Statele Unite și Israel.
Inițial, solicitarea lui Trump ca forțele navale ale NATO să intervină pentru redeschiderea rutei a fost respinsă categoric de capitalele europene.
Liderii europeni au argumentat că o astfel de misiune este imposibilă în plin conflict deschis, subliniind totodată că tensiunile americano-iraniene „nu sunt războiul nostru”.
Donald Trump și „cartea europeană”
Confruntat cu acest refuz, Donald Trump a pus pe masă „cartea ucraineană”. Trei oficiali familiarizați cu negocierile au dezvăluit că liderul de la Casa Albă a amenințat cu blocarea livrărilor prin Purl – inițiativa NATO finanțată de țările europene pentru achiziționarea de arme destinate Kievului.
Situația a declanșat o criză diplomatică, gestionată de secretarul general al NATO, Mark Rutte. Acestaa purtat negocieri intense, pe parcursul a două zile, cu Donald Trump și secretarul de stat american, Marco Rubio.
Într-o convorbire cu liderii din Franța, Germania și Marea Britanie, Rutte a avertizat că președintele american era „destul de isteric” din cauza lipsei de susținere și că amenința cu retragerea totală a sprijinului pentru Ucraina.
Astfel, la insistențele lui Rutte, un grup de țări cheie (inclusiv Franța, Germania și Regatul Unit) a emis pe 19 martie o declarație redactată în grabă, angajându-se să „contribuie la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranță” prin strâmtoare.
Premierul britanic, Keir Starmer, a anunțat că va găzdui discuții cu cei 35 de semnatari ai declarației pentru a forma o coaliție, însă a subliniat că operațiunea va avea loc abia „după încetarea luptelor”.
Frustrări și amenințări cu retragerea din NATO
Administrația americană nu și-a ascuns nemulțumirea. Anna Kelly, secretarul adjunct de presă al Casei Albe, a transmis un avertisment clar: „Statele Unite își vor aminti”.
La rândul său, președintele american a criticat public dezechilibrul de securitate din cadrul alianței. „Suntem acolo pentru a proteja NATO, pentru a-i proteja de Rusia. Dar ei nu sunt acolo pentru a ne proteja pe noi. Este ridicol”, a spus Donald Trump.
Mai mult, Donald Trump a declarat pentru Reuters că ia în calcul să anunțe public intenția de a retrage Statele Unite din NATO.
Competiția pentru armament
Războiul din Orientul Mijlociu a declanșat și o criză a resurselor militare, în special în ceea ce privește rachetele interceptoare Pac-3, folosite de sistemele Patriot.
Acestea sunt vitale atât pentru apărarea Israelului și a statelor din Golf împotriva Iranului, cât și pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei în fața atacurilor rusești.
Secretarul de stat Marco Rubio a dat asigurări că, deocamdată, livrările pentru Ucraina nu au fost afectate.
Totuși, el a lăsat ușa deschisă pentru o posibilă redirecționare a armamentului către efortul de război american din Orient.
„Dacă avem nevoie de ceva pentru America și este american, îl vom păstra mai întâi pentru America.”, a transmis Marco Rubio.