România riscă să primească mai puțini bani europeni după 2028 dacă nu își adaptează prioritățile de investiții la noul model al Uniunii Europene, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, pentru Libertatea.
În contextul în care Bruxelles-ul vrea mai multe fonduri pentru apărare, competitivitate și tehnologii noi, dar fără o creștere semnificativă a bugetului, presiunea pe redistribuirea banilor devine inevitabilă.
Care este miza României în perspectiva noului buget UE
Principala miză a României este de a-și menține statutul de beneficiar net. De la aderare, România a contribuit cu aproximativ 35 miliarde de euro la bugetul UE și a primit peste 105 miliarde, adică 3 euro pentru fiecare euro plătit. În schimb, statele contributoare nete recuperează doar aproximativ 25 de eurocenți la fiecare euro, potrivit lui Mureșan.
„Dacă rămânem ancorați în modelele vechi, atunci mi-e teamă că riscăm o reducere a politicii de coeziune. Trebuie să fim deschiși la modernizare pentru a convinge contributorii neți să contribuie în continuare semnificativ la buget”, spune eurodeputatul.
El a adăugat că România trebuie să se orienteze și spre investiții în digitalizare, inovare și inteligență artificială, domenii unde absorbția de până acum a fost redusă.
„Riscăm să primim mai puțini bani, unu la mână, și doi la mână e chiar în interesul nostru să venim cu proiecte care realmente ne fac mai competitivi, ne pregătesc pentru era digitală, pentru inteligență artificială și trebuie să fim pregătiți să absorbim tot mai multe fonduri în noi domenii, precum cercetare, dezvoltare, inovare, unde absorbția la noi până acum a fost modestă”, a completat eurodeputatul.
Estimările indică pentru România o anvelopă națională de circa 60 de miliarde de euro în viitorul buget 2028-2034. Totuși, eurodeputatul a precizat că țara noastră riscă să nu reușească să apere „sume semnificative de bani” dacă se concentrează doar pe „politica de coeziune și politica agricolă comună în forma lor arhaică în care au existat în trecut”.
„Cred că rețeta de succes pentru România este să ne gândim cum putem folosi fondurile din ultimii ani pentru a reduce decalajul economic pe care îl avem, dar investind în același timp în noi tehnologii, investind în tehnologiile viitorului și articulând o politică de coeziune care să corespundă noilor obiective ale UE. Doar atunci vom putea primi sume semnificative de bani”, a subliniat Siegfried Mureșan.
„Nu putem face mai mult cu același buget”
Raportor al PE pentru bugetul multianual 2028-2034, Mureșan a criticat propunerea Comisiei Europene care menține bugetul la aproximativ 1,15% din PIB-ul statelor membre, un nivel aproape identic cu cel din actualul exercițiu financiar. Parlamentul European solicită o majorare de circa 10%, argumentând că noile priorități nu pot fi finanțate în aceleași limite. „Nu putem face mai mult cu același buget”, spune eurodeputatul.
Până la stabilirea sumelor exacte, Mureșan a precizat că negocierile între Parlament și Comisie pornesc de la stabilirea priorităților de investiții. „Prima etapă este să stabilim obiectivele, ce dorim să finanțăm, să dăm predictibilitate investitorilor, în ce condiții, și doar după aceea să discutăm despre sume. Cred că e mai ușor și pentru statele cu economii puternice, care contribuie mai mult la buget decât beneficiază, să contribuie adițional, dacă știu exact pentru ce, și mai ales dacă contribuțiile adiționale sunt alocate în domenii care sunt importante și pentru statele contributoare nete, adică competitivitatea și apărarea”, a spus Mureșan.
O propunere punctuală a PE este ca rambursările aferente PNRR-urilor statelor membre să nu fie cuprinse în bugetul multianual, iar fondurile estimate (2.000 de miliarde de euro) să fie utilizate exclusiv pentru proiecte de investiții. În aceste condiții, Mureșan a vorbit despre introducerea unor „resurse proprii” ale bugetului UE, o temă aflată și pe agenda Comisiei.
Ce taxe ar putea apărea la nivel european
Până în prezent, bugetul UE a fost format în principal din contribuțiile statelor membre: la fiecare șapte ani, șefii de state și de guverne negociază sumele cu care să contribuie fiecare țară.
„Adevărul este că fiecare șef de stat sau de guvern își dorește să contribuie cât mai puțin și să beneficieze cât mai mult”, a subliniat eurodeputatul, explicând că negocierile actuale „divizează Europa” și nu creează o agendă comună.
Potrivit acestuia, ideea introducerii unor surse proprii de venit ar duce la o UE „mai predictibilă din punct de vedere fiscal, mai transparentă și mai unită”. În același timp, el a precizat că nu trebuie introduse taxe care să împovăreze cetățenii sau să înrăutățească competitivitatea economiilor.
„O sursă de venit ar fi taxarea la frontiera externă a UE, din mai multe puncte de vedere. De exemplu, această taxare a pachetelor de valori mici care au intrat în UE fără niciun fel de taxă până în momentul de față și vedem cum țări din afara UE, China în speță, abuzează de această fereastră în comerțul cu UE. Dintr-o taxă modică de 1-2 euro pe importul pachetelor cu valori până în 150 de euro, s-ar putea genera o sumă de ordinul a 10 miliarde de euro pe an pentru bugetul UE”, a detaliat Mureșan.
O altă direcție presupune taxarea giganților tehnologici care obțin venituri și profituri considerabile în UE, dar nu contribuie în materie de taxe în mod corespunzător. Mureșan a subliniat că o astfel de temă, de taxare a industriei Big Tech, este din ce în ce mai prezentă în discuții, dar nu a fost adoptată o decizie în acest sens.
Divergențe între Parlament și Comisie: cine controlează banii
Disputa dintre Parlament și Comisie nu ține doar de dimensiunea bugetului, ci și de modul în care sunt structurate și controlate fondurile. Un punct sensibil în negocieri este propunerea Comisiei de a comasa politica de coeziune și politica agricolă comună într-un singur fond la nivelul fiecărui stat. O astfel de abordare, spune Mureșan, este „periculoasă” întrucât ar genera competiție directă între categorii diferite de beneficiari. În plus, s-ar transfera prea multă putere către guverne naționale cu riscul politizării semnificative a alocărilor.
„Dacă fiecare stat poate decide de unul singur cât acordă pentru coeziune și cât acordă pentru agricultură, atunci subvenția la hectar pentru fermieri va depinde doar de voința politică a unui guvern. Iar dacă, într-un alt stat, de exemplu, lobby-ul fermierilor este mai puternic și guvernul alocă mai multe fonduri pentru fermieri decât la noi în România, de exemplu, asta ar crea un dezavantaj competitiv fermierilor din țara noastră”, a opinat eurodeputatul.
Astfel, PE s-a declarat împotriva unei astfel de abordări și a solicitat bugete separate și predictibile alocate în condiții extrem de precise pentru politica agricolă comună și pentru politica de coeziune. „Cu aceleași reguli și bugete alocate pe baza acelorași variabile, cu aceleași reguli pentru toate statele membre ale UE”, a completat Siegfried Mureșan.
Un alt punct de divergență vizează modul de control al cheltuirii banilor. Eurodeputatul afirmă că Parlamentul acceptă legarea fondurilor de reforme, dar respinge ideea ca plățile să fie făcute fără verificarea costurilor.
„Nu putem permite ca o autostradă care ar costa un miliard de euro să fie construită cu două miliarde de euro, fără ca instituțiile europene să monitorizeze și să poată reacționa în cazul unor astfel de abuzuri”, a precizat Mureșan, adăugând că PE cere întărirea instituțiilor de control la nivel european, precum Parchetul European, OLAF și Curtea de Conturi Europeană pentru a asigura o utilizare corectă a fondurilor.
Negocierile între Parlament și Comisie pe tema noului buget european sunt într-o etapă incipientă. Comisia a prezentat propunerea de buget în vara anului 2025, iar Parlamentul a emis un raport intermediar. Discuțiile actuale sunt pe priorități, arhitectura bugetului și instrumente, nu pe sume finale.
Negocierile se vor întinde până în anul 2027, iar o formă finală va fi agreată, cel mai probabil, pe ultima sută de metri, înainte de intrarea în vigoare a noului exercițiu financiar, în 2028.
Leave a Reply